Obligeana
Miracolul dintre ape
La trecerea dintre iarna si primavara, cand peste mlastinile din sudul tarii trec primele adieri de vant cald, dintre ape scot timid capul primele fire verzi ale unui fel neobisnuit de trestie. Radacinile ei sunt puternic ancorate in pamantul malos al mlastinii, iar tulpina si frunzele ei au o aroma extrem de puternica si placuta, atunci cand sunt proaspat culese. 
Numita "trestie mirositoare" sau "obligeana", planta a fost adusa cu mii de ani in urma din indepartata Indie, aclimatizandu-se perfect la noi in tara. Acum o intalnim crescand spontan prin baltile din Banat si din Oltenia, ori in Delta Dunarii, unde exista supra
fete imense de obligeana salbatica - adevarate comori de sanatate, din pacate prea putin cunoscute la noi. Dovezile arheologice arata ca aceasta planta era cunoscuta si folosita in scopuri medicinale si magice de acum... 5000 de ani, pe aproape toate meridianele planetei. Ramasite ale radacinilor ei au fost descoperite in vechile temple din India, in mormantul lui Tutankamon din Egipt, in vetrele satelor indienilor din America de Nord. Trestia mirositoare este mentionata in "Vechiul Testament" si in lucrarile marilor medici ai Antichitatii, cum ar fi Hipocrate sau Dioscoride, in tratatele savantilor medievali si in lucrarile consacrate alchimiei.
Insusirea principala a obligenei, cu totul exceptionala, este aceea de armonizare a planului psihic si a celui mental cu corpul fizic, de unde si folosirea ei in tratarea celor mai diverse tulburari psihice, de la banala insomnie, la depresii grave si la psihoze. Vindecatorii populari de la noi din tara au folosit cu mult succes obligeana intr-o serie de boli digestive, de la ulcer si gastrita, la cancer gastric si intestinal. In cele ce urmeaza vom cunoaste cateva din tainele acestei trestii de leac imortalizata in multe legende si mituri.
Unde gasim obligeana
Daca majoritatea plantelor medicinale pot fi adunate intr-o drumetie la munte sau in padure, obligeana este complicat de recoltat din flora spontana, datorita preferintei sale pentru locurile mlastinoase si greu accesibile, chiar periculoase. In consecinta, va trebui sa ne multumim sa achizitionam radacinile de obligeana din farmacii si din magazinele naturiste, ele fiind partea activa a plantei.
Obligeana si tratarea ulcerului
Deseori, ulcerul gastric (leziuni ale mucoasei stomacului) este cauzat de bacteria numita Helicobacter Pylori. Ea este responsabila, dupa unii cercetatori, si de cancerele gastrice, mai ales daca nu este tratata timp indelungat. Faceti un macerat dintr-o lingurita rasa, de radacina de obligeana (de la Plafar) pusa de seara pana dimineata intr-o cana cu apa rece. A doua zi se strecoara, se incalzeste putin si se iau doua inghitituri inainte si dupa fiecare masa. Alternati douazeci de zile de tratament cu zece zile pauza. In acest timp, excludeti din regimul alimentar mezelurile, prajelile si legumele care fermenteaza, ca fasolea, varza, conopida sau prazul. Beti o ceasca de suc de cartof, amestecat cu morcov, zilnic, pana la vindecare.
Roiniţa, un aliat contra stresului cotidian
Roiniţa (Melissa officinalis), această plantă iubită de albine (în limba greacă, melissa înseamnă albină) este un elixir al tinereţii pentru că relaxează şi revigorează organismul.
Studii recente ale specialiştilor francezi şi americani au scos în evidenţă şi alte proprietăţi importante ale roiniţei: planta are efecte carminative (favorizează eliminarea gazelor), antispastice şi sedative. De-a lungul timpului, la consumatorii perseverenţi de roiniţă, efectul a fost peste aşteptări. Din acest motiv, specialiştii asociază folosirea roiniţei cu limpezirea memoriei şi cu longevitatea.
Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, recomandă infuzia de roiniţă drept un remediu pentru tratarea bolilor de origine nervoasă, precum: nevrozele cardiace, manifestate prin palpitaţii, depresiile cauzate de stres, spasmele digestive, indigestiile pe fond nervos. Din roiniţă se prepară infuzie, decoct, tinctură, ulei şi lichior. Această licoare combate stările depresive, anxietatea, ameţelile, indigestiile şi crizele de apoplexie.
Lichior de roiniţă
Ingrediente: 1 litru de alcool de secară, 30 g de roiniţă proaspătă, 80 g coajă de lămâie, o linguriţă de angelică (de la PLAFAR).
Preparare: Ingredientele se pun la macerat timp de 10 zile, apoi se strecoară lichidul şi se adaugă 40 g de scorţişoară, 10 g de nucşoară, 4 cuişoare, 25 seminţe de coriandru. Se lasă la macerat încă cinci zile, după care lichiorul se strecoară. După ce se „învecheşte", timp de şapte zile, se consumă câte un păhărel pe zi, înaintea meselor principale. sursa
Tratamente naturiste cu ajutorul Boz-ului
Este recunoscut de către specialiştii în medicină naturistă drept unul dintre cele mai puternice laxative naturale. Florile şi fructele sale seamănă foarte bine cu cele ale socului.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
constipaţie - se iau câte zece picături de tinctură seara, înainte de culcare.
gastrită şi probleme de digestie - se macină puţină rădăcină de plantă şi se ia un vârf de cuţit de pulbere înainte de masă.
cistită - se tratează cu macerat de rădăcină.
dureri de articulaţii Şl de spate - se fac băi locale
sau se pun cataplasme cu infuzie de frunze pe zona afectată.
probleme de greutate - tratamentul cu tinctură de boz
ajută la scăderea poftei de mâncare.
afecţiuni hepatice - este un bun detoxifiant al
ficatului..
ATENŢIE! Planta este un purgativ foarte puternic. Poate avea efecte secundare neplăcute, precum deshidratarea sau colicile abdominale. Nu se administrează celor care suferă de colon iritabil.
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. infuzie de frunze - peste 100 g de frunze de plantă, se toarnă o cană cu apă fierbinte şi se lasă la infuzat timp de cinci minute. Este foarte bună pentru eliminarea paraziţilor intestinali.
. tinctură de rădăcină - este cea mai eficientă formă de administrare a plantei. Se prepară lăsând la macerat timp de zece zile într-un litru de rachiu, 100-200 g de rădăcină proaspătă mărunţită. La final, se filtrează şi se pune la păstrat în sticle închise la culoare. Cura cu tinctură pentru constipaţie trebuie să dureze cam două săptămâni, după care se face o pauză de şapte zile.
. macerat - se mărunţeşte puţină rădăcină de boz şi se lasă la macerat timp de zece ore într-o cană cu apă. Se bea pe stomacul gol.
. cataplasme - se fac folosindu-se infuzie de frunze sau tinctură de rădăcină, diluată în puţină apă.
. băi de şezut - se toarnă câteva picături
Terapii naturiste cu asmatui
Asmatuiul este o ruda foarte apropiata a patrunjelului. Asmatuiul se poate folosi in curele cu clorofila, aceste cure ajutand la remineralizarea si detoxificarea organismului.
Trateaza urmatoarele afectiuni: GUTA - pentru eliminarea apei din tesuturi, se bea cate un pahar de suc proaspat de trei ori pe zi; REUMATISM; LITIAZA RENALA - se bea foarte mult suc proaspat de planta. Are efect depurativ si diuretic; COLICI HEPATICE - se prepara o zeama de asmatui, papadie, leurda, din care se consuma cam doua cani pe zi; ASTM BRONSIC si BRONSITA ASMATIFORMA - asmatuiul reprezinta un foarte bun antiseptic respirator; AFECTIUNI OFTALMOLOGICE - se pun comprese cu suc proaspat de asmatui; HEMOROIZI - se fac bai de sezut cu infuzie de planta; INTEPATURI DE INSECTE - se zdrobesc frunzele proaspete si se pun pe zona afectata
MOD DE ADMINISTRARE:
INFUZIE - peste o lingurita sau doua cu planta verde maruntita, se toarna o cana cu apa fierbinte. E bine sa se bea cate o cana de infuzie de trei ori pe zi, pentru ca are efecte laxative.
GARGARA - se face cu infuzie in cazul unor afectiuni precum ulceratiile faringiene
CATAPLASME - se fac cu infuzie, suc proaspat de asmatui si chiar fructe zdrobite. Sunt foarte bune pentru tratarea degeraturilor si a ulceratiilor, dar si a conjunctivitei.
SUC PROASPAT - se obtine prin zdrobirea sau pasarea frunzelor verzi de asmatui. Este recomandat in cura de detoxificare de primavara, dar si pentru tratarea afectiunilor oculare. In cosmetica, este foarte bun pentru tenul gras, dar si pentru reducerea ridurilor. Catifeleaza pielea si are proprietati antiinflamatoare, tonice si cicatrizante.
Arnica in tratamentele naturiste
Tratamentul intern cu arnica este bine sa se faca pe baza unei recomandari medicale, pentru ca aceasta planta poate provoca grave probleme de sanatate, de la gastroenterite pana la paralizia centrilor nervosi.
TRATEAZA URMATOARELE AFECTIUNI
Arterita - se iau mai multe picaturi de tincutra, sub indrumarea unui specialist; Cardiopatie ischemica ; Stimuleaza sistemul nervos; Aplicata extern, trateaza contuziile superficiale, crampele musculare si arterita; Relaxeaza muschii si calmeaza durerile acestora ; Vindeca intepaturile de insecte ; Conjunctivita ; Rani - are proprietati calmante, cicatrizante si antiinflamatoare; Entorsa si luxatii - se maseaza zona cu unguent de arnica de mai multe ori pe zi.
ATENTIE - Arnica este otravitoare si e nevoie de precautii in administrarea ei. In plus, poate provoca reactii alergice la contactul cu o piele mai sensibila.
MOD DE ADMINISTRARE
Infuzie - peste o lingurita de planta uscatase toarna o cana cu apa fierbinte. Se lasa 10 minute la infuzat, dupa care se strecoara. Se foloseste pentru gargara, cand este doar calduta, de 2 ori pe zi. Are efect antiinflamator in cazuri de faringita si stomatita.
Tinctura - peste o mana de arnica se toarna cam 150ml de alcool (poate fi procurat de la farmacie) sau rachiu. Se lasa la macerat 2 saptamani dupa care se strecoara si se pastreaza in sticlute acoperite bine.
Cataplasme - se fac din tinctura diluata in putina apa, dar si din infuzie. Sunt bune pentru dureri musculare, contuzii, conjunctivita si ridurile din jurul ochilor.
Ulei - in 500ml de ulei de floarea soarelui se pun 100g de arnica. Amestecul se fierbe pe baie de aburi timp de 1 ora, dupa care se lasa la racit si se filtreaza, pastrandu-se intr-un loc racoros. Se foloseste pentru masarea usoara a zonelor afectate de arterita.
Armurariul – tratamente naturiste
Este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru ca in semintele sale se ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului. Studii facute in Germania, Statele Unite, Italia, Austria au aratat ca armurariul este in prezent unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afectiunilor hepatice, aflate in explozie in ultimul deceniu. Mai mult, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajutand organismul sa reziste celor mai puternice otravuri de la ciupercile toxice, pana la gazele industriale sau metalele grele. Sa cunoastem in continuare mai bine acest remediu, cu adevarat miraculos.
Unde gasim armurariul
Armurariul (Silybum marianum) este la noi in tara o planta exclusiv de cultura, care creste in zone mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpatii Sudici. Candva se cultiva in aceste zone pe suprafete intinse, fiind obtinut chiar un soi romanesc original, numit "de Prahova", bogat in silimarina, principala substanta activa a acestei plante. In zilele noastre, planta este cultivata doar pe suprafete reduse, de catre producatorii particulari. Gasim in prezent semintele de armurariu in Plafaruri, sub forma de ceai sau preparate sub forma de tinctura. Inainte de a cumpara ceaiul de armurariu, uitati-va cu atentie la termenul sau de valabilitate, intrucat este o planta cu principii active foarte sensibile si care se degradeaza puternic in timp. Din acest motiv si prepararea sa este foarte delicata, asa cum vom vedea in continuare:
Ceaiul de armurariu
Este, conform parerii cercetatorilor americani, varianta cea mai putin inspirata de a folosi armurariul, intrucat flavonoidele din compozitia sa se degradeaza puternic in contact cu apa clocotita. Din acest motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta in continuare:
Pulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea dupa care se face o cernere prin sita pentru faina alba. Ideal ar fi, spun biochimistii, sa se macine pulberea cu 5-10 minute inainte de administrare, asa incat oxidarea principiilor active sa fie cat mai redusa. Daca procedeul vi se pare dificil atunci pastrati pulberea de armurariu intr-un borcan ermetic inchis, la rece si la intuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 lingurita rasa de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.
Extractul hidroalcoolic (tinctura)
Este, probabil, forma de administrare ideala, pentru ca acest preparat se poate pastra mult timp (2 ani), fara a-si pierde calitatile terapeutice. Iata cum se prepara tinctura: se pun intr-un borcan douazeci de linguri de pulbere de seminte de armurariu, care se acopera cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu. Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat de alcool de doua degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 14 zile, dupa care se strecoara. Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza vreme de maximum 2 ani. Se administreaza de regula o lingurita, de 4 ori pe zi.
Infuzia combinata
Cum arata si numele, combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 1-2 lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte 20 minute, dupa care se lasa la racit; se combina cele doua extracte; se bea acest preparat cu un sfert de ora inainte de masa. Doza: 3 cani pe zi.
Cataplasma
2-3 linguri de pulbere fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cu apa calduta pentru a forma o pasta ce va fi aplicata extern pe locurile afectate. Se leaga deasupra un tifon curat, cataplasma fiind mentinuta astfel timp de minimum 2-3 ore.
Boli in care se folosesc
semintele de armurariu
Hepatita virala A, B si C - numeroase studii efectuate in Statele Unite au aratat ca flavonoidele din compozitia semintelor de armurariu favorizeaza regenerarea celulelor hepatice, maresc capacitatea organismului si in special a ficatului de a se apara de infectii. Intr-o prima faza, armurariul se ia sub forma de infuzie combinata (intrucat se recomanda un aport consistent de lichide): 1 litru si jumatate pe zi, vreme de 3 saptamani. Apoi se face o pauza de 15 zile, dupa care armurariul se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia o lingurita de 4 ori pe zi.
Icter, insuficienta hepatica - silibinina continuta de armurariu impiedica procesul de acumulare a toxinelor in ficat, favorizeaza activitatea celulelor hepatice, stimuleaza eliminarea compusilor toxici din celulele hepatice. Se administreaza zilnic jumatate de litru de infuzie combinata de armurariu, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.
Ciroza hepatica - o comisie medicala oficiala din Germania a dat in urma cu doi ani avizul favorabil pentru folosirea armurariului in tratamentul bolnavilor de ciroza. Aceasta planta, se spune in raportul comisiei, este un foarte bun stimulent al activitatii ficatului, impiedica fribrozarea acestuia si ajuta la regenerarea sa. Se ia sub forma de pulbere cate o lingurita rasa de patru ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 15 zile de pauza.
Diskinezie biliara, litiaza biliara - se face un amestec de tinctura de armurariu si tinctura de anghinare, in proportii egale. Se ia din aceasta combinatie o lingurita de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mesele principale. Are un puternic efect de stimulare a productiei de bila, favorizeaza eliberarea acesteia, impiedica acumularea calculilor la nivelul vezicii biliare si diminueaza starile inflamatorii. Tratamentul se recomanda si in cazul dispepsiei sau al digestiei dificile.
Otravire cu ciuperci toxice - se consuma vreme de 10 zile din abundenta infuzie combinata de armurariu (minimum un litru pe zi), care sustine activitatea hepatica si neutralizeaza direct actiunea unor substante toxice din ciuperci (in special amanitina si faloidina).
Intoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu medicamente care ataca ficatul - se administreaza vreme de o saptamana un litru si jumatate de infuzie combinata de armurariu pe zi. Este un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea organelor interne si a sistemului nervos.
Alcoolism - se fac cure de trei saptamani, cu doua saptamani de pauza, cu infuzie combinata de armurariu, din care se bea un litru pe zi. Armurariul nu diminueaza depedenta de alcool, insa ajuta la refacerea ficatului (greu incercat de consumul sistematic al acestei substante) si, foarte important, sustine activitatea nervoasa, ajutand chiar la recapatarea reflexelor si a coordonarii normale, reducand tremurul membrelor si alte simptome de acest gen. Un studiu facut pe pacientii alcoolici dintr-un spital de profil din Spania sub conducerea medicului A. ParEs a pus in evidenta toate aceste efecte benefice ale armurariului.
Doua aplicatii externe
Psoriazis - se aplica o data pe zi o cataplasma cu pulbere de seminte de armurariu, pe locurile afectate. Suplimentar se face o cura interna cu seminte de armurariu, sub forma de tinctura, 4 lingurite pe zi, pentru dezintoxicare.
Adjuvant in cancerul de piele - o data la doua zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnava. Suplimentar, se face un tratament intern, asa cum vom vedea in capitolul special dedicat bolii canceroase.
Precautii la tratamentul intern cu armurariu
Studiile efectuate pana in prezent nu au pus deocamdata in evidenta efecte secundare nocive la administrarea armurariului pe cale interna sau externa. Singura observatie in aceste sens este ca dozele mari pot provoca (rareori) scaune diareice, caz in care se vor diminua sau, in cazurile grave, se va intrerupe administrarea.
Armurariul si cancerul
Semintele de armurariu sunt "gaselnita" de ultima ora a cercetatorilor care cauta noi mijloace pentru prevenirea si combaterea bolii canceroase. Zeci de studii, unele dintre ele finalizate, alte in curs de derulare, arata ca semintele acestei plante sunt un inamic redutabil al cancerului. Ele sunt recomandate atat persoanelor sanatoase, pentru a preveni aceasta maladie, cat si celor deja bolnave, pentru a o putea combate si pentru a-i diminua efectele nefaste asupra organismului.
Iata cateva elemente practice in acest sens:
Pentru a preveni cancerul: faceti la fiecare schimbare de anotimp o cura cu seminte de armurariu, consumand 4 lingurite de tinctura pe zi, vreme de trei saptamani. Aceasta planta activeaza sistemul imunitar (favorizand fagocitarea celulelor maligne), neutralizeaza radicalii liberi, reintinereste organismul. Studii facute in randul populatiilor mediteraneene si din Asia Centrala, unde aceasta planta este consumata in mod traditional, arata ca incidenta cancerului este de pana la trei ori mai mica la cei care consuma frecvent aceasta planta.
Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei - este un domeniu de maxima importanta pentru cei care recurg sau au recurs la medicatia de sinteza, pentru combaterea bolii canceroase. Semintele de armurariu (arata studiile facute in cateva spitale americane) sunt printre putinele remedii cunoscute care au eficienta dovedita in combaterea teribilelor efecte adverse ale citostaticelor. Un litru de infuzie combinata de armurariu, consumata zilnic vreme de 20 de zile, sustine activitatea hepatica, mentine capacitatea de lupta a sistemul imunitar si impiedica aparitia simptomelor neurologice, provocate de administrarea acestui tip de medicatie.
Cancerul de prostata si hepatic - sunt cele doua localizari ale bolii canceroase, in care a fost verificata clinic actiunea favorabila a semintelor de armurariu sau a silimarinei (un complex de principii active secretate de aceasta planta). Se ia cate o lingurita de pulbere de seminte de 4 ori pe zi, in cure de 15 zile, cu 10 zile de pauza.
Alte forme de cancer, in care studiile de laborator au pus in evidenta actiunea curativa a armurariului, sunt cancerul pulmonar, cancerul la san, cancerul ovarian, cancerul la intestinul gros si cancerul de piele. In prezent sunt in derulare studii care - se spera - vor confirma eficienta acestei plante lipsite de toxicitate in toate aceste forme de cancer. Sursa
Tratamentul naturist cu ardei iute
Deşi cultivat mai ales în scop alimentar, ardeiul iute este şi un remediu naturist. în plus, este un excelent
stimulent al metabolismului şi accelerează arderea grăsimilor.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
stimularea secreţiilor gastrointestinale - câteva picături de tinctură de ardei iute pe zi sunt eficiente în
alcoolism sau intoxicaţii de tot felul.
dureri In gât - are efect antiinfecţios şi stopează evoluţia răcelii.
Mâini şi picioare reci cauzate de circulaţia periferică deficitară - ardeiul are proprietăţi vasostimulatoare, prin
masajul mâinilor şi picioarelor cu tinctură de ardei iute sau cremă în care s-au turnat câteva picături din acest
produs stimulându-se circulaţia.
reumatism - masajul cu produse pe bază de ardei iute calmează durerile provocate de această boală.
guturai - cine mănâncă ardei iute ştie cu siguranţă că acesta desfundă repede nasul şi creşte temperatura corpului.
ATENŢIE! Intern, nu se administrează celor care suferă de hiperaciditate, ulcer gastric şi afecţiuni hepatice.
CUM SE ADMINISTREAZĂ
- Sub formă de condiment, în mâncăruri.
- tinctură - 10 g de ardei uscat se lasă la macerat 15 zile în 150 ml de alcool, după care se filtrează.
Tratamentul cu tinctură de ardei iute e bun în cura de dezalcoolizare. Se iau cam 50 de picături diluate în apă sau
ceai, de câte ori pacientul simte nevoia să consume alcool. Tinctură se foloseşte pentru fricţiuni uşoare pentru a
stopa căderea părului.
- unguent - un pachet de unt obişnuit se pune într-o cratiţă pe foc şi se lasă până ce se topeşte. în acest moment,
se ia recipientul de pe foc şi se toarnă untulîntr-un alt vas şi, cât este fierbinte, se presară cinci linguri de
ardei iute măcinat. Se mai fierbe puţin, timp în care se amestecă încontinuu, după care se lasă la răcit şi, cât nu
e solidificat total, se strecoară în cutiuţe sau borcanele. Se păstrează la rece, fiind foarte bun pentru
circulaţia periferică, reumatism, artrită şi nevralgie.
Tratarea afectiunilor naturist cu anghinare
Cunoscută şi apreciată îndeosebi pentru proprietăţile ei hepatoprotectoare, anghinarea este unul dintre cele mai bune detoxifiante naturale.
TRATEAZĂ URMATOARELE AFECŢIUNI
Reglează nivelul colesterolului din Sânge.
Are proprietăţi diuretice - măreşte volumul de urină, favorizând eliminarea ureei şi a substanţelor toxice din organism.
Ajută la tratarea infecţiilor intestinale, a litiazei biliare şi icterului - în aceste situaţii, se beau zilnic 1-2 căni cu decoct de plantă.
Creşte debitul de bilă secretată, uşurând procesul digestiei.
Reglează tensiunea arterială, fiind recomandată hipertensivilor şi celor care suferă de angină pectorală - se bea câte un păhărel de infuzie de trei ori pe zi,înainte de masă.
Este un bun depurativ sangvin.
E un adjuvant indicat in tratamentul bolilor hepatice (hepatită cronică).
ATENŢIE! Cura cu anghinare nu e bine să dureze mai mult de 30 de zile, deoarece poate duce la apariţia unor colici hepatobiliare.în plus, nu este recomandată celor care suferă de afecţiuni renale acute.
MOD DE ADMINISTRARE
- infuzie - peste o linguriţă de frunze uscate, se toarnă o cană cu apă clocotită şi se lasă ' la infuzat cam zece minute. Se beau câte 2-3 căni de preparat pe zi, timp de două săptămâni, pentru tratarea afecţiunilor hepatobiliare. Se consumă câte o cană dimineaţa, pe stomacul gol, după care se stă culcat pe partea dreaptă. Restul se bea înaintea meselor principale.
- capsule de anghinare - conţin pulbere de plantă şi se găsesc în magazinele cu profil naturist.
- tinctură - două linguri cu anghinare se lasă la macerat în 200 ml de ţuică sau alcool alimentar timp de două săptămâni. La final, se filtrează şi se beau din acest preparat cam 15-20 de picături pe zi. Este foarte bună pentru tratarea dischineziei biliare, a hepatitei virale, a diabetului, anorexiei sau a alergiilor.
- cataplasme - se diluează câteva picături de tinctură în puţină apă şi se aplică sub formă de comprese în cazul acneei, psoriazisului sau dermatitei de contact.
Angelica si tratamentul naturist al colicilor in testinale, cresterea apetitului, stimularea secretiei bilei, astm bronsic, hepatita cronica, vaginita, reumatism
Numele acestei plante este legat de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, în preajma căreia înfloreşte. Are proprietăţi antispastice şi de stimulare a secreţiilor gastrice.
TRATEAZĂ URMATOARELE AFECŢIUNI
colici intestinale - zilnic, se beau câte două căni cu decoct de angelică.
creşterea apetitului Şi stimularea secreţiei de bilă - Se ia o linguriţă cu pulbere de rădăcină de plantă.
anemie şi convalescenţă - se înghit zece picături de tinctură de trei ori pe zi.
astm bronşic - se iau două picături de tinctură, de trei ori pe zi, timp de două săptămâni.
hepatită cronică - se iau 15 picături de tinctură de trei ori pe zi.
vaginită - se fac spălaturi vaginale cu apă în care s-au turnat 10-15 picături de tinctură.
reumatism - se face masaj cu câteva picături de tinctură.
ATENŢIE! Femeile însărcinate şi diabeticii nu au voie să facă tratament cu preparate din angelică.
MOD DE ADMINISTRARE
- decoct de rădăcină - peste o lingură cu rădăcini uscate şi mărunţite, se toarnă o cană cu apă. Se pune la fiert 25 minute, după care se lasă acoperit un sfert de oră. Este bun pentru tratarea bronşitei.
- macerat de rădăcină - rădăcina de plantă mărunţită se lasă la macerat timp de 12 ore, în 500 ml de apă. Se consumă după ce se filtrează, fiind foarte bun în cazul colicilor.
- vin de angelică - se amestecă două linguri cu rădăcină de plantă uscată cu 250 ml de vin alb şi se lasă la macerat o săptămână. Se strecoară. Bun pentru tratarea afecţiunilor digestive.
- tinctură - se lasă la macerat în 200 ml de alcool o lingură cu rădăcină de plantă timp de 14 zile. La final, se filtrează şi se iau 15-20 de picături pe zi.
- băi cu angelică - o mână de rădăcină uscată se fierbe într-un litru de apă cam 15 minute. Se toarnă lichidul în apa de baie. Procedeul este recomandat reumaticilor.
Index Boli
- DIETE
- Diverse din sanatate naturista
- Plante medicinale
- REMEDII BOLI
- A-H1N1
- Abcese dentare
- Accident vascular
- Acnee
- Adenom de prostata
- Afectiuni ale cavitatii bucale
- Afectiuni ale stomacului
- Afectiuni cardiace
- Afectiuni dermatologice
- Afectiuni oftalmologice
- Alcoolism
- Alergie
- Alzheimer
- Amigdalita
- Anafilaxia
- Andropauza
- Anemie
- Anorexie
- Anticelulita
- Antrax
- Apetit sexual
- Apoplexie
- Arsuri ale pielii
- Artroza
- Astenie
- Astm
- Ateroscleroza
- Autismul
- Avortul spontan
- Balbismul
- Balonari la stomac
- Boala Lyme
- Boli cardiovasculare
- Boli hepato-biliare
- Boli nevrotice
- Bolile sangelui
- Bronsita
- Bruceloza
- BYPAS / STENT- NUTRITIONAL
- Calculi biliari
- Calculi renali
- CANCER
- Retete tratament cancer
- Adjuvant in metastaze
- Cancer bronho-pulmonar
- Cancer bucal
- Cancer de piele
- Cancer esofagian
- Cancer gastric
- Cancer hepatic
- Cancer la ficat
- Cancer la gat neoperat
- Cancer la testicule
- Cancer tiroidian
- Cancer uterin
- Cancerul de prostata
- Clisma cu cafea
- Metastaza la plamani
- Regimul Oshawa
- Reteta cu petrol distilat
- Reteta remedii cancer
- Tumora hepatica
- Tumora, nodul, furuncul
- Tumori cerebrale
- Retete tratament cancer
- Candidoza
- Cardiopatie ischemica
- Cataracta
- Cefalee
- Celulita
- Chelie PREVENIRE
- Chist ovarian
- CIROZA
- Cistita
- Colecistita
- Colesterol in scadere
- Colita
- Coma
- Conjunctivita
- Constipatie
- Degeraturi
- Depresie
- Dermatita atopica
- Dermatite
- Detoxifiere
- Diabet
- Diaree
- Difterie
- Dinti sanatosi
- Discopatii
- Disfunctii sexuale
- Dizenterie
- Dop cerumen
- Dureri dupa amputare
- Dureri lombare
- Dureri menstruale
- Eczeme
- Edeme
- Emfizem pulmonar
- Endometrioza
- Epilepsie
- Eritem infectios
- Erizipel
- Faringita
- Febra
- FengShui
- Frigiditate
- Fumat
- Furunculoza
- Gastrita
- Giardia
- Glaucom
- Gripa
- Guta
- Guturai
- Hemofilia
- Hemoragii nazale
- Hemoroizi
- Hepatita
- Herpes
- Hipertensiune arteriala
- Hipertiroidie
- Hipotiroidie
- Impotenta
- Indigestie
- Infarct miocardic
- Infectii urinare
- Insomnia
- Isteria
- Laringita
- Lipsa calciu
- Litiaza urinara
- Lombagii
- Mahmureala
- Matreata
- Memorie (imbunatatire)
- Menopauza
- Menstruatii dureroase
- Migrene
- Mucoasa nazala
- Nevralgii
- Nimfomania
- Oboseala
- Osteoporoza
- Otalgia
- Otita
- Oxiuraza
- Palpitatii
- Pancreatita
- Par sanatos
- Paradontoza
- Paralizia
- Prostatita (infectii ale prostatei)
- Psoriazis
- Purpura
- Raceala
- Raguseala
- Rahitism
- Rau de mare, de avion, de masina
- Respiratie urat mirositoare
- Reumatism
- Rinita
- Sciatica
- Sforait (Apnee)
- SIDA
- Sindromul premenstrual
- Sinuzita
- Somnambulism
- Spasmofilie
- Stomatita
- Stres
- Strictura uretrala
- Sughit
- Tabagism
- Tiroida
- Tuberculoza
- Tuse
- Ulcer
- Ulcer gastric si duodenal
- Uretrita
- Urticarie
- Vaginita
- Vanataie
- Varice
- Varicela
- Varsaturi
- West Nile
- Zona Zoster
- TERAPII NATURISTE
