Se distinge balbismul tonic, cu blocaj si imposibilitatea de a emite un sunet pentru un anumit timp si balbismul clonic, marcat de o repetare involuntara, sacadata a unei silabe. Apare de obicei intre 3 si 5 ani si adesea este acompaniat de diverse ticuri sau gesturi stereotipe ale fetei sau membrelor. In 30% din cazuri este ereditar.

Desi este insotit de retard de limbaj, inteligenta copilului balbic este similara sub toate aspectele cu cea a copilului normal. Perturbarile psihoafective ale copilului balbic oscileaza constant intre 2 poli: personalitate si mediu patologic.

La copiii balbici se regasesc cu o frecventa ridicta anumite trasaturi de personalitate: introversiune si anxietate, pasivitate si supunere, agresivitate si impulsivitate. In timp ce mamele balbicilor sunt anxioase si hiperprotectoare sau distante si lipsite de caldura sau contradictorii in atitudini.

Ca si evolutie, balbismul se atenueaza sau dispare spontan o data cu avansarea in varsta numai in unele cazuri.

Altfel, tratamentul trebuie inceput cat mai devreme, intre 5 si 7 ani pentru a avea rezultate bune si rapide.Dupa 10 ani tratamentul este dificil iar rezultatul poate lasa de dorit.

Tratamentul vizeaza reeducarea ortofonica, exteriorizarea agresivitatii latente si invatarea practicarii tehnicilor de relaxare.