Balneoterapia (în latină: balneum „baie”) este o metodă de tratare a bolilor prin îmbăiere, o tehnică de medicină tradițională practicată de obicei la stațiuni balneare.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit izvoarele termale, băile publice și medicina termală pentru efecte terapeutice.

Deși este considerat distinct de hidroterapie, există unele suprapuneri în practică și în principiile de bază. Balneoterapia poate implica apă caldă sau rece, masaj prin apă în mișcare, relaxare sau stimulare. Multe ape minerale din spa-uri sunt bogate în minerale deosebite, cum ar fi silice, sulf, seleniu și radiu. Argilele medicinale sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă, o practică cunoscută sub numele de „fangoterapie”.